Si stelele Stelele mor de singuratate, ca oamenii, de prea multa lumina neluminata, de prea multa umbra necalcata. Stelele mor pe sarite, ca oamenii, din cand in cand, cate una, cate unul, mai cad.
Iubita mea ce vedenii sapi in perne cu fruntea? iubita mea vezi cum s-au destins si dorm pe umbre si lumini crengile cum se sting luminile la ferestre cum se netezeste totul marginit in liniile lui clare acoperisurile geometrice si cupolele de stuh muchia dealurilor cu paduri marete si roua,...